Accidentul vascular cerebral constituie o importantă problemă de sănătate publică, iar incidenţa continuă să crească, peste tot în lume.Pe plan mondial, acesta reprezinta una dintre primele cauze de mortalitate si principala cauza de invaliditate, anual fiind inregistrate 15 milioane de astfel de imbolnaviri, soldate cu 5 milioane de decese si 5 milioane de cazuri de invaliditate.Cunoscut în literatura de specialitate în special sub denumirea de stroke, reprezintă prima cauză de invaliditate, în raport cu toate celelalte afecţiuni. În toată lumea se înregistrează progrese în terapia acestuia, însă incidenţa continuă să rămână ridicată, indiferent de zona geografică la care ne referim. Mortalitatea a scăzut în ţările dezvoltate economic şi se menţine foarte ridicată în ţările est-europene. România se află în această zonă pe primul loc, dacă avem în vedere şi bolile cardiace.Deşi semnele stroke-ului sunt bine descrise, majoritatea populaţiei cu risc nu le apreciază importanţa. În stroke, se cunoaşte demult că „time is brain“, dar prea puţini bolnavi ajung la timpul din fereastra terapeutică. Deşi se cunoaşte că atacurile ischemice tranzitorii (AIT) reprezintă o urgenţă, doar unul din opt pacienţi cu un prim stroke a prezentat un AIT anterior. Stroke-ul silenţios este cel mai frecvent tip, afectarea funcţiei executive reprezentând principala manifestare, deşi acest fenomen este practic necunoscut şi funcţia cognitivă este rareori evaluată.Înţelegerea neurobiologiei leziunii cerebrale, a reparării şi a plasticităţii neuronale a progresat, dar, din păcate, niciun medicament histoprotector sau historeparator nu s-a dovedit eficace.Reabilitarea în stroke este eficientă, dar insuficient disponibilă pentru majoritatea pacienţilor. Practici nedovedite, scumpe sau greşite, continuă să consume resurse şi îngreunează studiul unor abordări cost-eficiente.
AVC trebuie privit ca o boală generală, deşi leziunea este concentrată asupra structurilor cerebrale. Relaţia cu funcţia cardiacă este deja definită în ceea ce se cheamă astăzi „neurocardiologie“. Efectele stroke-ului asupra altor organe sunt bine cunoscute.Principalul factor de risc in accidentul vascular este hipertensiunea arteriala. Aceasta creste de 4-6 ori posibilitatea producerii unui astfel de eveniment. De aceea este important ca tensiunea arteriala sa fie controlata periodic de la varste tinere, iar in cazul depistarii hipertensiunii arteriale trebuie urmat cu strictete tratamentul si regimul alimentar prescris. Atentie! Valorile tensionale normale sunt cele sub 120/80 mm Hg, cele situate intre 120 si 139 mmHg maxima si intre 80 si 89 mm Hg minima sunt incadrate ca prehipertensiune, iar cele peste 140/90 mm Hg hipertensiune arteriala. Diabetul zaharat creste, de asemenea, de 3-4 ori riscul de accident vascular, iar acesta se poate asocia deseori cu hipertensiunea arteriala. Un alt factor de risc este reprezentat de valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor in sange. Existenta unui alt accident vascular in antecedente sau a unui atac ischemic tranzitor creste pana la de 10 ori riscul producerii unui accident vascular cerebral. Ateroscleroza si prezenta unei boli cardiovasculare (fibrilatie atriala, afectiuni sau proteze valvulare, cardiopatie ischemica, cardiomiopatie dilatativa, insuficienta cardiaca) reprezinta alti factori de risc. La acestea se adauga fumatul, obezitatea (in special cea abdominala), inactivitatea, consumul exagerat de alcool. O mentiune speciala trebuie facuta asupra riscului asocierii fumatului si contraceptivelor orale, in special la femeile peste 35 de ani.
Plecând de la aceste date, aflate într-o largă dezbatere internaţională, în care patologia vasculară cerebrală se discută la nivelul biologiei celulare iar, în faza acută, tratamentul în penumbra ischemică poate fi salvarea bolnavului, după cum tratamentul factorilor de risc poate conduce la evitarea infarctului cerebral sau/şi a infarctului de miocard. Prevenţia în stroke rămâne un obiectiv major în scăderea frecvenţei şi mortalităţii prin AVC.80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite! Se intalneste mai des la persoanele care prezinta astfel de cazuri in familie: parinti, bunici, frati. Ceilalti factori de risc sunt insa in mare masura prevenibili si tratabili, unii dintre ei tinand de patologia individuala, altii de obiceiuri nesanatoase.AVC trebuie privit ca o boală generală, deşi leziunea este concentrată asupra structurilor cerebrale. Relaţia cu funcţia cardiacă este deja definită în ceea ce se cheamă astăzi „neurocardiologie“. Efectele stroke-ului asupra altor organe sunt bine cunoscute.Principalul factor de risc in accidentul vascular este hipertensiunea arteriala. Aceasta creste de 4-6 ori posibilitatea producerii unui astfel de eveniment. De aceea este important ca tensiunea arteriala sa fie controlata periodic de la varste tinere, iar in cazul depistarii hipertensiunii arteriale trebuie urmat cu strictete tratamentul si regimul alimentar prescris. Atentie! Valorile tensionale normale sunt cele sub 120/80 mm Hg, cele situate intre 120 si 139 mmHg maxima si intre 80 si 89 mm Hg minima sunt incadrate ca prehipertensiune, iar cele peste 140/90 mm Hg hipertensiune arteriala. Diabetul zaharat creste, de asemenea, de 3-4 ori riscul de accident vascular, iar acesta se poate asocia deseori cu hipertensiunea arteriala. Un alt factor de risc este reprezentat de valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor in sange. Existenta unui alt accident vascular in antecedente sau a unui atac ischemic tranzitor creste pana la de 10 ori riscul producerii unui accident vascular cerebral. Ateroscleroza si prezenta unei boli cardiovasculare (fibrilatie atriala, afectiuni sau proteze valvulare, cardiopatie ischemica, cardiomiopatie dilatativa, insuficienta cardiaca) reprezinta alti factori de risc. La acestea se adauga fumatul, obezitatea (in special cea abdominala), inactivitatea, consumul exagerat de alcool. O mentiune speciala trebuie facuta asupra riscului asocierii fumatului si contraceptivelor orale, in special la femeile peste 35 de ani.
